sâmbătă, 11 septembrie 2010

Noi



Atunci cand ratiunea esueaza, forta reuseste. Intrebarea de bun simt care se impune….. “De ce mai folosim initial ratiunea?!” Raspunsul ipocrit, mecanic memorat, pe care il aud mereu ….”Pai doar suntem oameni nu?! Ne rezolvam problemele vorbind nu dand cu pumnul.” Eventual insotit si de o privire plina de idulgenta fata de stupiditatea intrebarii mele.
Reactia fireasca este un cap in figura si o talpa in abdomen cretinului care raspunde asa. De aia omenirea a cunoscut perioade de pace printre cele lungi de razboi…. De aia tot timpul undeva in lume exista un conflict armat….. de aia exista atata violenta domestica…. Pentru ca suntem rationali…. Nu?
 Nu suntem decat niste bestii unse la suprafata cu o pojghita subtire de ipocrizie. Pradatorul doarme in fiecare dintre noi si se exteriorizeaza jalnic atunci cand ne pedepsim copii, sau chiar ii lovim, cand zbieram isterici la partenerul de viata, cand devoram violenta televizata sau cand cotrobaim pe internet dupa putin sange….. Pradatorul acesta numit “criminal”, “monstru” sau cum le-a dat prin cap cretinilor prea striviti de propria nuliate si incapabili de a intelege ceea ce sunt, sa ii spuna, asteapta doar un moment potrivit pentru a se dezlantui. Un abuz in plus din partea sotului, si cutitul de bucatarie al gingasei iubite se lasa mangaiat de jetul sacadat al carotidei….. Un atac noaptea tarziu, un om al strazii te ameninta cu un cutit pentru banii pe care ii ai, si fierul rece al armei de autoaparare aluneca in mana. Degeaba mai striga celalalt, degeaba incearca sa fuga. Gloantele se ingroapa in viscere deformandu-se si fragmentandu-se pentru a taia mai mult, pentru a deschide vreun vas important…..  Pateste ceva un apropiat si ai aflat cine a facut-o, razbunarea striveste orice urma de ratiune. Pojghita se evapora, iar pradatorul scapa liber. Nu cu arma, nici cu lama, ci mana goala. Contactul desavarsit, nu cu prada, ci cu bestia din tine care urla, si impreuna cu care urli si tu, cerand sange…. Cerand sa simti convulsiile, prazii, sa simti mandria victoriei, sa simti ca traiestii….
Violenta iti arata ca esti viu, ca traiesti, ca avariile pe care le primesti nu sunt nimic pe langa cele pe care le cauzezi. Nu conteaza daca mori si tu si el, atata timp cat EL MOARE PRIMUL.